Boala parodontală și inima: ce legătură arată studiile

Studiile arată o legătură între boala parodontală și inima: oamenii cu boală a gingiilor au mai des boli cardiovasculare, chiar după ce se ține cont de fumat, diabet sau vârstă. Legătura e o asociere, nu o cauză dovedită, și nu există dovezi că tratarea gingiilor previne infarctul. Gingiile sănătoase contează însă pentru ele însele.

Gura nu e o cameră separată a corpului. Ce se întâmplă în gingii poate fi măsurat în sânge, în vasele de sânge și în controlul glicemiei. Totuși, între „au fost găsite împreună” și „una o provoacă pe cealaltă” e o distanță mare, iar articolul acesta încearcă să o păstreze vizibilă.

Ce legătură există între boala parodontală și inimă?

În 2012, Asociația Americană a Inimii (American Heart Association) a publicat o analiză amplă a studiilor despre gingii și bolile arterelor. Concluziile ei sunt utile tocmai pentru că sunt prudente:

• boala parodontală este asociată cu boala aterosclerotică (îngustarea arterelor prin depuneri), iar asocierea rămâne și după ajustarea pentru factori comuni, ca fumatul sau diabetul;
• studiile existente nu arată că boala gingiilor provoacă boala de inimă;
• nu există dovezi că tratamentul gingiilor previne bolile cardiovasculare.

Cu alte cuvinte, cele două apar des împreună. Parte din explicație ține de factori comuni: fumatul, diabetul și înaintarea în vârstă cresc riscul pentru amândouă. Cercetătorii studiază și mecanisme biologice care le-ar putea lega, dar ele nu sunt încă dovedite la oameni.

Cum ajung bacteriile din gingii în sânge?

Gingia are o rețea densă de vase de sânge. Când e inflamată, stratul care o acoperă devine mai subțire și mai fragil, iar bacteriile din placă pot trece pentru scurt timp în circulație. Fenomenul se numește bacteriemie și poate apărea după periaj, după mestecat sau după intervenții stomatologice. La majoritatea oamenilor e trecător, iar organismul îl gestionează.

Într-un studiu din 2000, cercetătorii au analizat 50 de fragmente de plăci de aterom (depunerile din pereții arterelor) scoase chirurgical din arterele carotide. În 44% dintre ele au găsit material genetic de la cel puțin o bacterie asociată bolii gingiilor, iar Porphyromonas gingivalis, una dintre bacteriile principale ale parodontitei, a apărut în 26%.

Descoperirea arată că bacteriile din gură pot ajunge în pereții arterelor. Nu arată că ele au produs placa de aterom sau că au contribuit la un infarct.

Înseamnă asta că gingiile bolnave provoacă infarct?

Nu putem spune asta. Un studiu de asociere observă că două lucruri apar împreună. Nu poate separa complet efectul gingiilor de cel al fumatului, al alimentației, al accesului la medic sau al altor obiceiuri.

Federația Europeană de Parodontologie are o campanie educațională dedicată, Perio & Cardio, adresată deopotrivă stomatologilor, cardiologilor și publicului. Mesajul practic e unul de colaborare: stomatologul poate observa semne care merită discutate cu medicul de familie, iar cardiologul poate întreba despre sănătatea gingiilor. Nu e un mesaj de tip „periază-te ca să nu faci infarct”.

Ce legătură are boala gingiilor cu diabetul?

Aici dovezile sunt mai solide și relația pare să funcționeze în ambele sensuri. Diabetul necontrolat crește riscul de boală parodontală: vindecarea e mai lentă, iar gingia reacționează mai puternic la placă.

Invers, o analiză Cochrane din 2022 a găsit că tratamentul parodontal profesional, la oamenii cu diabet și parodontită, a scăzut hemoglobina glicată (HbA1c, markerul folosit pentru controlul diabetului) cu aproximativ 0,4 puncte procentuale după 3-4 luni, față de lipsa tratamentului sau îngrijirea obișnuită. Efectul pe termen mai lung e mai puțin clar.

Tratamentul gingiilor nu înlocuiește tratamentul diabetului. Dacă ai diabet, merită să îi spui stomatologului și să îți verifici gingiile regulat.

Ce se întâmplă cu gingiile în sarcină?

Schimbările hormonale din sarcină fac gingia să reacționeze mai puternic la placă: sângerează mai ușor și se poate umfla. Gingivita de sarcină e frecventă. O reacție asemănătoare, mai discretă, poate apărea și în zilele dinaintea menstruației, explicată în articolul despre gingivita menstruală.

Unele studii au asociat boala parodontală cu nașterea prematură. Analiza Cochrane din 2017 a constatat însă că nu e clar dacă tratarea gingiilor în sarcină reduce riscul de naștere prematură. Poate reduce greutatea mică la naștere, dar dovezile sunt de calitate scăzută. Controlul stomatologic în sarcină rămâne util pentru confortul și sănătatea gurii, fără promisiuni despre evoluția sarcinii.

Ce poți face concret?

Nu ai nevoie de motivații dramatice ca să ai grijă de gingii. Gingiile inflamate sângerează, pot face respirația neplăcută și, netratate, pot duce în timp la pierderea dinților. Asta e destul.

• periază de două ori pe zi, cu peri moi, inclusiv marginea gingiei;
• curăță zilnic între dinți, cu periuțe interdentare, ață dentară sau un duș bucal, dacă celelalte îți sunt greu de folosit;
• nu fuma: fumatul crește riscul și pentru gingii, și pentru inimă;
• spune-i stomatologului dacă ai boli de inimă, diabet sau iei anticoagulante;
• mergi la control dacă gingiile sângerează des, se retrag sau dinții se mișcă.

Pentru curățarea zilnică dintre dinți există mai multe variante, iar cea bună e cea pe care o folosești constant. Dușul bucal LEMANN PRO-9000 are 4 moduri de curățare, inclusiv unul mai blând, 5 niveluri de intensitate, timer de 2 minute și o duză parodontală inclusă, utile dacă ața îți e greu de folosit. Dacă spațiile permit, periuțele interdentare curăță mecanic între dinți. Pentru periajul de zi cu zi, LEMANN Sonic Pro48 are un mod GumCare, 3 intensități și oprire automată după 2 minute. Aceste produse ajută la îndepărtarea plăcii. Nu tratează și nu previn bolile de inimă.

Dacă vrei să înțelegi mai bine ce înseamnă sângerarea gingiilor și când e cazul să mergi la stomatolog, citește ghidul despre de ce îți sângerează gingiile deși te speli pe dinți. Pentru legătura discutată între o bacterie din gură și cancerul de sân, vezi articolul despre Fusobacterium nucleatum și cancerul de sân.

Întrebări frecvente

Parodontoza poate provoca infarct?

Studiile arată o asociere între boala parodontală și bolile cardiovasculare, dar nu au dovedit că boala gingiilor le provoacă. Cele două au factori de risc comuni, ca fumatul și diabetul. Dacă ai factori de risc pentru inimă, controlul lor rămâne la medicul de familie sau la cardiolog.

Tratamentul gingiilor scade riscul de boli de inimă?

Nu există dovezi că tratarea bolii parodontale previne bolile cardiovasculare. Tratamentul gingiilor e util pentru sănătatea gurii și a dinților. Pentru inimă, contează tratamentul recomandat de medic și factorii de risc controlați.

Ce bacterie din gingii a fost găsită în artere?

Porphyromonas gingivalis și alte bacterii asociate bolii gingiilor au fost detectate în plăci de aterom scoase chirurgical. Detectarea arată că bacteriile pot ajunge acolo. Nu arată că ele au produs boala.

Trebuie să îi spun stomatologului că am o boală de inimă?

Da. Unele boli de inimă și unele medicamente, de exemplu anticoagulantele, schimbă felul în care se fac anumite intervenții stomatologice. Stomatologul are nevoie de lista completă a bolilor și medicamentelor tale.

Surse: Lockhart P.B. și colab., Periodontal disease and atherosclerotic vascular disease: does the evidence support an independent association? American Heart Association, Circulation, 2012; Haraszthy V.I. și colab., Identification of periodontal pathogens in atheromatous plaques, Journal of Periodontology, 2000; Simpson T.C. și colab., Treatment of periodontitis for glycaemic control in people with diabetes mellitus, Cochrane, 2022; Iheozor-Ejiofor Z. și colab., Treating periodontal disease for preventing adverse birth outcomes in pregnant women, Cochrane, 2017.