De interes

Apa de gură și tensiunea arterială: ce spun studiile

Unele studii arată o asociere între apa de gură antiseptică folosită des și o tensiune arterială ceva mai mare, prin efectul asupra bacteriilor care transformă nitratul din alimente. Dovezile sunt încă amestecate, așa că nu renunța la o apă de gură prescrisă de medic. Dacă ai hipertensiune, întreabă-l ce ți se potrivește.

Măsurarea tensiunii arteriale, subiect legat de folosirea apei de gură

Pare o legătură ciudată: ce caută o sticlă de apă de gură lângă tensiometru? Explicația ține de câteva bacterii de pe limbă și de un drum chimic pe care corpul îl folosește în fiecare zi.

Cum poate apa de gură să influențeze tensiunea arterială?

Legumele cu frunze verzi și sfecla conțin nitrați. Odată ajunși în corp, o parte dintre ei se întorc în salivă. Acolo, anumite bacterii de pe suprafața limbii îi transformă în nitriți. Nitriții sunt înghițiți și, mai departe, o parte devin oxid nitric, o moleculă care ajută vasele de sânge să se relaxeze.

Apele de gură antiseptice puternice reduc numărul acestor bacterii. Ipoteza cercetătorilor e simplă: mai puține bacterii, mai puțini nitriți, mai puțin oxid nitric, deci vase ceva mai puțin relaxate. Un studiu publicat în 2013 în Free Radical Biology and Medicine a arătat, la 19 voluntari sănătoși, că 7 zile de apă de gură cu clorhexidină au redus nitriții din salivă și din sânge, iar tensiunea a crescut ușor, cu 2-3,5 mmHg.

Ce au găsit studiile despre apa de gură și tensiune?

Studiul Pe cine Ce a găsit
Bondonno și colab., American Journal of Hypertension, 2015 15 persoane cu hipertensiune tratată, 3 zile de apă de gură antiseptică, comparat cu apă Tensiunea sistolică a fost în medie cu 2,3 mmHg mai mare în perioada cu apă de gură
Joshipura și colab., Blood Pressure, 2020 540 de adulți supraponderali sau obezi, urmăriți 3 ani Cei care foloseau apă de gură de cel puțin două ori pe zi au avut mai des hipertensiune. Studiu observațional
Singh și colab., BMC Cardiovascular Disorders, 2026 Analiză a 9 studii 5 studii au găsit creșteri semnificative ale tensiunii, 4 nu. Concluzie: dovezi neconcludente
Toonen și colab., International Journal of Dental Hygiene, 2026 Meta-analiză despre clorhexidină Nicio schimbare semnificativă a tensiunii sistolice sau diastolice. Un eventual efect ar fi neglijabil

Asociere sau cauză?

Diferența contează. Un studiu observațional, cum e cel din 2020, arată că două lucruri apar des împreună. Nu arată că unul îl provoacă pe celălalt. Persoanele care folosesc apă de gură de două ori pe zi pot avea și alte obiceiuri sau probleme de sănătate care influențează tensiunea.

Studiile de intervenție, în care oamenii primesc apă de gură pentru câteva zile, au fost mici și scurte. Iar cele mai noi sinteze, din 2026, ajung la concluzii diferite: una vede rezultate amestecate, cealaltă un efect neglijabil. Ce se poate spune cinstit acum: există un mecanism plauzibil și câteva semnale, dar nu o dovadă că apa de gură crește tensiunea la omul obișnuit.

Trebuie să renunți la apa de gură?

Dacă apa de gură ți-a fost prescrisă, de exemplu după o intervenție, în timpul unui tratament parodontal sau pentru o infecție, nu renunța la ea fără să vorbești cu medicul. Acolo are un rol clar, pe o perioadă limitată.

Dacă o folosești din obișnuință, pentru senzația de prospețime, merită să știi două lucruri:

  • Apa de gură nu înlocuiește periajul și curățarea dintre dinți. Placa se îndepărtează mecanic.
  • NHS recomandă să nu folosești apa de gură imediat după periaj, ca să nu speli fluorul din pastă, ci la alt moment al zilei.

Dacă ai hipertensiune, spune-i medicului ce produse de igienă orală folosești și cât de des. E o informație pe care puțini o menționează la consult.

Ce poți face dacă ai hipertensiune și vrei o gură curată?

  1. Pune accentul pe curățarea mecanică: periaj de două ori pe zi, câte 2 minute, cu pastă cu fluor.
  2. Curăță zilnic între dinți, cu periuțe interdentare, ață sau duș bucal.
  3. Folosește apa de gură doar când are un motiv și alege-o împreună cu stomatologul.
  4. Mergi regulat la control. Sănătatea gingiilor contează și pentru restul corpului, cum am arătat în articolul despre legătura dintre gură și inimă.

Despre bacteriile utile din gură și de ce nu e bine să le elimini pe toate găsești mai multe în articolul despre microbiomul oral.

Dacă vrei să te bazezi mai mult pe curățarea mecanică, periuța sonică LEMANN Sonic PRO90 are timer de 2 minute cu semnal la fiecare 30 de secunde, ca să cureți uniform toate zonele. Dușul bucal LEMANN PRO-5000 curăță spațiile dintre dinți cu un jet de apă, fără antiseptic. Iar dacă ai nevoie de o apă de gură, alege-o din categoria de ape de gură, după sfatul stomatologului.

Întrebări frecvente

Ce apă de gură e potrivită dacă am tensiune mare?

Nu există o recomandare generală, pentru că dovezile sunt încă neconcludente. Discută cu stomatologul și cu medicul care îți tratează hipertensiunea. Spune-le cât de des folosești apa de gură și de ce.

Clorhexidina crește tensiunea?

Unele studii mici au găsit o creștere ușoară a tensiunii după câteva zile de folosire, dar o meta-analiză din 2026 nu a găsit o schimbare semnificativă. Clorhexidina se folosește oricum la recomandarea medicului și pe perioade limitate. Nu întrerupe un tratament prescris pe cont propriu.

Cât de des e bine să folosesc apă de gură?

Pentru o persoană sănătoasă, apa de gură e opțională: baza rămâne periajul și curățarea dintre dinți. Dacă o folosești, nu o folosi imediat după periaj. Când e prescrisă, urmează indicațiile medicului.

Ce înseamnă o asociere într-un studiu?

Înseamnă că două lucruri apar des împreună la oamenii studiați. Nu înseamnă că unul îl provoacă pe celălalt. Pentru o legătură de cauzalitate e nevoie de studii controlate, mai mari și mai lungi.

Surse: Bondonno C.P. și colab., Antibacterial mouthwash blunts oral nitrate reduction and increases blood pressure in treated hypertensive men and women, American Journal of Hypertension, 2015; Joshipura K. și colab., Over-the-counter mouthwash use, nitric oxide and hypertension risk, Blood Pressure, 2020; Singh B. și colab., BMC Cardiovascular Disorders, 2026; Toonen L.S.J. și colab., International Journal of Dental Hygiene, 2026.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *